HALTERE – UN PERMANENT ESEU AL FORŢEI UMANE
Dacă atletismul este un sport al sporturilor, halterele sunt de fapt și un sport pentru sporturi.
În lumea marii performanțe, dobândirea acesteia este imposibil de realizat în orice ramură sportivă fără exercițiile de dezvoltare a forței, folosite în sportul ridicătorilor de greutăți. Aceste exerciții constituie fundamentul pentru spreturile în care forța, viteza, detenta, constituie calități motrice necesare, exercitiile de forță fiind cunoscute din cele mai vechi timpuri.
Primele mărturii în legătură cu ridicarea greutăților le avem încă din secolul al VI-lea î.Chr. în așa zisa perioadă a “omului puternic”, care poartă amprenta celebrului Hercule, în jurul fortei acestuia creându-se numeroase legende. Idealul superiorității umane din acea perioadă îl reprezenta Milon din Crotona, cel mai mare atlet al Antichității, care a câştigat de şase ori cununa de lauri din frunze de măslin la Jocurile Olimpice (din anii 540, 536, 532, 528, 524 și 516) 1.Chr. fiind considerat primul ridicător de greutăți din lume.
Numărul mare de sportivi clasați pe primele trei locuri ale campionatelor naţionale de seniori, juniori mari, mici și copii, a creat o largă emulație în rândul tinerilor din Arad. Secția s-a dezvoltat atrăgând un număr foarte mare de tineri dotați, care au crescut și s-au format în umbra tradiției. Le-au fost exemplu sportivii de excepțională valoare, medaliați la Jocurile Olimpice Nicu Vlad, Traian Cihărean, la Campionatele Mondiale și Europene de seniori și juniori -Traian Cihărean, Adrian Jigău, Marius Cihărean, Dan Morar, Adrian Mateaş, şi alţii, medaliați la Campionatele Balcanice,,, Cupa Dunării”, “Cupa Prietenia”și alte competiții internaţionale.
Deşi numărul acestor sportivi este mult mai mare, pentru unii, cariera s-a încheiat, dar numele lor a rămas pe panoplia rezultatelor de excepție obținute iar o altă parte se confruntă încă cu colegii de generație, în cadrul competițiilor naţionale și internaționale, făcându-și totodată, și o datorie de onoare, moştenită de la generațiile anterioare, de a transmite celor tineri, copiilor din secție, gustul inconfundabil al victoriei, al succeselor în sport. Este o încercare foarte dificilă, aceea de a etala în acest capitol toate succesele obținute de-a lungul celor peste treizeci de ani de existență a secției, spațiul tipografic ne constrânge la inefabila statistică, o înşiruire, dacă vreți, a unor cifre seci, dar care, în esența lor, adăpostesc mii de ore de pregătire, mii de kilograme ridicate la antrenamente, multe neîmpliniri, dar și multe împliniri, prin care aceşti sportivi s-au format la o școală a calității, fair-playului şi demnității umane.
Dimensiunea activității acestei secții, a acestei școli, se regăsește în modul de devenire a unor sportivi, formați în această școală pe podiumul reuşitei în viață. Activitatea acestei secții în perioada existenței sale reprezintă o “provocare” pentru orice secție pe ramură de sport, de oriunde. Pentru noi cei care încearcăm să reliefăm câteva dintre aceste rezultate, să le transmitem generațiilor următoare și tuturor iubitorilor de sport, aceasta este o nobilă și onorantă datorie, de care sperăm să ne achităm cu folos.
